Experți
EDITORIAL // De ce s-a dus Maia Sandu la ședința Curții Constituționale?
 20 Aprilie 2021 17:15  3795
Pentru că știa care va fi hotărârea Curții Constituționale. Știa că hotărârea îi va fi favorabilă și că judecătorii constituționali vor decide că sunt îndeplinite condițiile de dizolvare a Parlamentului. Este exclus ca Maia Sandu să se fi prezentat la ședința Forului Constituțional în necunoștință de cauză și să fi riscat să-și asocieze imaginea cu o nouă înfrângere în fața opiniei publice.

De unde rezultă două deducții privind felul în care a intevenit această hotărâre din care Maia Sandu a creat o miză paroxistică.

Înainte de toate, rezultă că Maia Sandu a dispus de o sursă de comunicare prin care a putut să cunoască dispoziția ce urma să fie dată de către Curte. În al doilea rând, rezultă că partea rezolutivă a hotărârii a fost decisă înainte de examinarea speței în cadrul forului și într-un context ce depășește limitele sediului Curții Constituționale.

Momentul este important de punctat, dat fiind că natura speței de departe nu oferea indicii în ceea ce privește soluția dată. Dimpotrivă, practica Curții Constituționale înclina spre o altă rezolvare a cauzei.

Dincolo de multe raționamente ce țin de textul Constituției propriu-zis și de ordin doctrinar, e suficient să invocăm Hotărârea din 22 martie 2021 privind Decretul de nominalizare a lui Grosu în calitate de candidat la funcția de Prim-ministru.

Nu este lipsit de utilitate să reamintesc aprecierile Curții, în pofida faptului că am făcut-o de mai multe ori. Astfel, judecătorii constituționali au apreciat la punctul 76 al hotărârii că Parlamentul are dreptul să respingă propunerea Președintelui, în speță numitul Grosu, și că după aceasta are dreptul să propună o altă candidatură pentru funcția de Prim-ministru în baza unei majorități formalizate.

De asemenea, la punctul 77 Curtea a reiterat că Parlamentul, în baza art. 85 al Constituției care prevede obligativitatea consultării fracțiunilor parlamentare în cazul inițierii procedurii de dizolvare a legislativului, poate opune Președintelui faptul că este capabil să propună un candidat susținut de o majoritate formalizată.

Nu în ultimul rând, la punctul 78, Curtea apreciază că aceste elemente de procedură constituțională constituie garanții în beneficiul Parlamentului împotriva deciziilor arbitrare ale Președintelui.

Așadar, era de așteptat ca judecătorii să fie consecvenți și să examineze speța raportând comportamentul instituțiilor implicate la aprecierile pe care ei înșiși le-au dat anterior. N-a fost să fie, din păcate. Curtea a aplicat un tertip ce nu este demn de statutul instanței. A dat o apreciere corectă în ceea ce privește interpretarea normei constituționale în general, însă a refuzat să se refere la aspectul esențial, anume cel care privește circumstanțele asupra cărora norma constituțională este aplicată.

Iar aplicarea normei la circumstanțe nu înseamnă altceva decât aprecierea faptelor în conformitate cu punctele 76, 77, 78 menționate deja din hotărârea Curții din 22 martie. Judecătorii ar fi trebuit să cerceteze dacă a existat procedura de consultare a fracțiunilor așa cum este stabilit la punctul 76, apoi dacă a existat încă o consultare conform cu punctul 77 și în funcție de constatările făcute să decidă.

Despre contextul general ce trebuie apreciat în baza principiului loialității constituționale care ar fi obligat-o pe Maia Sandu să acționeze cu respectul cuvenit pentru Constituție, amintim doar în treacăt și punctăm că instanța constituțională l-a ignorat, deși acesta trebuia să constituie unul din elementele de bază al hotărârii.

Desconsiderând principiile Dreptului Constituțional, Curtea a comis  un act ce a făcut posibilă o absurdidate la nivel de paradigmă. Curtea a admis ca într-o republică parlamentară Parlamentul să fie dizolvat prin voia Președintelui și a unei minorități de cincisprezece deputați din numărul total de o sută unu.

Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională a permis să fie tratată cu dispreț atât Constituția, cât și coerența instituțională stipulată în ea, creând pericolul ca pe viitor orice potentat pe care legea îl înghesuie să încerce să o calce în picioare.   

Autor:  Vitali Catană Sursa:  Politics.MD

Știri asemănătoare
 
Adaugă comentariu
Nume  *
Mesaj *
Recomandate
Partide politice
Sondaj
După creșterea numărului de infecții noi cu coronavirus, trebuie restabilite măsurile de carantină?
Da - 69.77%
Nu - 30.23%
Nu știu - 0%